1. Betrayal

First Chapter.

Bella POV.

Lumina soarelui. O iubeam. Acum,o urasc. Este singurul lucru, alaturi de nunta, care ma inspaimanta cel mai tare.

Oftand, mi-am dat picioarele jos din pat, si am inceput sa ma legan pe merginea patului privind pe fereastra. Razele aurii ale soarelui se infiltrau prin rama micului meu geam, luminand camera mea.

Acum ca am terminat cu liceul, in sfarsit, imi petrec aproape fiecare minut la resedinta Cullen. Un loc pe care in curand il voi numi casa, alaturi de ceilalati sapte vampiri care locuiesc acolo.

Sincer, nu mai puteam astepta pana la partea cu mutatul. Ei erau déjà  a doua mea familie. Nu ma intelegeti gresit, ii iubesc pe Charlie si Renee, dar eu eram adultul cu Charlie si Renee… ei bine, inafara de cina nu-I vad prea des.

Am m-ai oftat o data, dupa care mi-am luat necesarul pt rutina de dimineata, si m-am indreptata spre baie, pt minutele mele umane. In timp ce mergeam spre baie, ma gandeam la cat de mult le duc dorul, in perioada vanatorii, mai ales lui Edward. Iubirea vietii mele, motivul existentei mele si .. logodnicul meu.

Gandul sa ma casatoresc inca ma speria, dar nu asa de mult ca inainte. Am scos usor inelul pe care Edward mi l-a dat, stralucea de la lumina soarelui. Era frumos sa vezi cum curcubeele de culoare se jucau pe pereti. Dar nu era la fel de frumos, precum cel caruia i-am incredintata inima mea.

Am oftat trista; era inca greu pt mine sa cred ca el ma considera frumoasa. Sunt asa de… obisnuita, neatragatoare. Singurul lucru care era interesant la mine, din puctul meu de vedere, era ca nu putea sa-mi citeasca gandurile.

In timp ce apa fierbinte imi relaxa muschii incordati, m-am gandit la ce as putea face pana se intoarce Edward de la vanatoare. Alice m-ar omora daca as face ceva pt nunta fara ea, nu ca as avea vreo intentie. Edward nu ar fi foarte fericit daca as pleca in Port Angeles, asa ca asta iese din discutie.

Am continuat sa ma gandesc la optiuni pt a ma distra, sau cel putin pt a trece mai repede timpul, pana cand apa a devenit rece. Am inchis apa si m-am infasurat intr-un prosop. M-am imbracat, dupa care m-am dus jos in bucatarie, am luat cutia cu lapte si cea cu cereale si le-am amestecat intr-un castron. Am mancat incet, asteptand ca timpul sa treaca.

Poate, pot sa impumut jocurile pe care Emm incearca sa ma faca sa le joc? Nu le-am preferat, dar ziua mea plictisitoarea cerea ceva distractie. Mi-am terminat micul dejun si am spalat farfuriile inainte de a iesi afara (fara sa ma impiedic-yey) si am sarit in masina, ridicola, pe care Edward mi-a luat-o.

Chestia asta era un tanc, ce isi avea locul in zona de razboi, fara sa mai discutam de bani. Plus, ca imi era dor de camioneta mea, Chevy-ul meu antic, care detinea atatea amintiri, a murit acum o luna. Eh, m-am urcat pe scaunul de piele, mi-am pus centura, dupa care am dat viata monstrului. Am ascultat ragetul de viata, care era fosrte diferit, fata de cel al camionetei mele.

Am ras incet dupa care am pornit spre casa Cullen. Eram la jumatatea drumului cand mi-am adus aminte ca cineva ramasese acasa, Carlisle. Poate, o sa reusesc sa-l fac sa se joace cu mine, un joc.. doua. Impreuna probabil am dobora scorurile lui Emmet, cu care se mandrea atat.

M-am oprit din ras, si am parcat pe o alee ascunsa. Drumul era asa de bine ascuns, incat nimeni nu ar banui ca cineva sta aici.

Am parcat masina in garaj, si am intrat inauntru. Ma simteam acasa aici, Esme a facut minuni cu locul asta. Cu fiecare pas pe care il faceam inauntru, muzica se auzea tot mai clar, venind de.. sus?!

Curioasa, am urcat incet scarile, avand grija sa nu ma impiedic. Inima mea a pierdut ritmul, atunci cand am realizat ca muzica venea din camera lui Edward.

‘A venit acasa mai devreme?’

M-am gandit eu, entuziasmata, inainte sa parcurg distant pana la usa, si am apasat pe clanta.

Ce speram eu sa vad, nu era acolo. In loc de asta, ceva ce n-am sperat, nu, ceva ce nu am crezut ca voi vedea vreodata, era acolo.

Am simtit ca ma prabusesc, din nou, iar gaura ce am crezut ca am inchis-o pt eternitate, s-a deschis din nou, cu forte noi. Simteam cum negura ma cuprinde, iar respiratia mi s-a intretaiat.

M-am holbat la scena din fata mea, imaginea imprimandu-se pt totdeauna in mintea mea. Prietena mea cea mai buna, sora mea, domnisoara mea de onoare statea sub logodnicul meu, iubirea mea.. sub Edward.

Mi-am dus mana la piept; durerea era sfasietoare, sufocanta.  Nu puteam sa respir. Intr-un fel am reusit sa ma intorc la masina; m-am agatat de pereti pt a-mi gasi drumul spre masina; si practic m-am tarat pana la usa.

In timp ce degetele meu incercau sa deschida usa, un nou val de durere m-a cuprins si mi-am incojurat pieptul cu mainile. Am incercat,disperata, sa ma mentin intreaga, si miraculous am reusit si m-am ridicat.

Faptul ca am scapat cheile pe jos, si pt a nu face vreun pas gresit, am hotarat sa raman prin zona, oricum casa mea era la mile departare. In timp ce ma asezam pe marginea drumului, in mintea zburau ganduri nu tocmai clare; ocaional se mai iveau unele care aveau sens.

‘Cum a putut sa-mi faca asa ceva?’

‘Nu m-au vazut?’

‘Am crezut ca ma iubeste…’

Am izbucnit in plans, si am lasat durerea pe care am tot incercat sa o opresc, sa ma cuprinda. Lacrimi calde si dureroase imi curgeau pe obraji. Am luptau sa stau constienta.

Am pierdut.

‘Doare atat de mult.’